The Professional Development Needs of Teaching and Administrative Staff Regarding the Management of Educational Activities

Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 5 NEVOILE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ALE CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE EX CATHEDRA Olga BALANICI doctorandă, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău Nevoile de dezvoltare profesională ale cadrelor didactice și de conducere privind managementul activității educative CZU 37.091 | Rezumat: Articolul trece în revistă nevoile de dezvoltare profesională ale cadrelor didactice și de conducere privind proiectarea și organizarea activității educative la clasa de elevi. Sunt prezentate date ale experimentului pedagogic de constatare, în cadrul căruia a fost aplicat un chestionar și au fost colectate informații privind problema abordată. Ca bază au fost enunțate reperele epistemologice ale mai multor cercetători. În rezultatul chestionării, au fost identificate anumite probleme ale cadrelor didactice și de conducere în managementul activității educative în școală. Cuvinte-cheie: nevoi, dezvoltare profesională, diriginte, manager, activitate educativă, instrument experimental, rezultate constatative. Abstract: The article presents the professional development needs of teaching and management staff regarding the design and organization of educational activities in the classroom. The article includes experimental data from a diagnostic educational experiment, where a questionnaire was applied and information was collected on the addressed issue. The epistemological benchmarks of several researchers were stated as a basis. The survey results identified certain issues faced by teachers and managers in managing educational activities within educational institutions. Keywords: needs, professional development, head teacher, manager, educational activity, experimental tool, diagnostic results. Într-un mediu educațional în continuă schimbare, pentru a face față provocărilor actuale, este esențial ca profesorii să își perfecționeze constant abilitățile. Ne-am propus să investigăm opinia cadrelor didactice și manageriale din diferite instituții de învățământ din țară prin aplicarea Chestionarului privind identificarea nevoilor de dezvoltare profesională ale cadrelor didactice și de conducere legate de proiectarea și organizarea activității educaționale. Ca bază epistemologică pentru elaborarea acestui chestionar servesc ideile cercetătorilor A Maslow [7], D. Popescu [8], C. Gheorghiu [6], N. Silistraru [9], V. Andrițchi [2; 3] și A. Afanas [1]. În spiritul pedagogiei secolului al XXI-lea, profesorii trebuie să își dezvolte capacitatea de adaptare la nevoile de schimbare ale elevilor. Este important ca scenariul 6 NEVOILE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ALE CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE EX CATHEDRA unei activități educative să corespundă caracteristicilor de vârstă ale elevilor, să fie orientat spre înțelegerea valorii școlii în conștientizarea și satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului, așa cum le-a așezat A. Maslow (1970) în binecunoscuta piramida a trebuințelor umane (Piramida lui Maslow) [7]. Conform opiniei autorului D. Popescu, managementul educațional este „un proces complex de planificare, organizare, coordonare, direcționare și control al resurselor educaționale, menit să atingă obiectivele educaționale și să maximizeze eficiența instituției de învățământ” [8, p. 23]. Aderăm la recomandarea cercetătorului C. Gheorghiu, care definește managementul educațional ca fiind un proces complex de organizare, coordonare și evaluare a resurselor umane, materiale și financiare în vederea realizării obiectivelor instituției de învățământ [6, p. 72]. Unul dintre obiectivele instituției educaționale reprezintă dezvoltarea profesională a cadrelor didactice/de conducere pentru a obține rezultatele scontate și succesul școlar în activitatea elevilor. Activitatea educativă reprezintă dimensiunea operaţională a procesului de învăţământ determinată de capacitatea de proiectare, organizare şi realizare pedagogică a profesorului diriginte, asumată în funcţie de condiţiile specifice fiecărui colectiv de elevi [Apud 1, p. 7]. Un alt concept important este managementul activităților extracurriculare, care, în opinia cercetătoarei L. Cebanu, constă în „proiectarea, monitorizarea și utilizarea unui set de instrumente de gestionare a relațiilor profesori-elevi, pe de-o parte, și elevi-elevi, pe de altă parte” [4]. În viziunea noastră, această relație este un concept-cheie, care determină funcționalitatea proiectării și organizării activității educative. Totodată, în Republica Moldova activitatea de dirigenție nu este însoțită de vreun document de politici educaționale, de exemplu, curriculum, așa cum este specificat pentru disciplinele școlare. Analiza literaturii de specialitate demonstrează că ultimul document curricular pentru profesori și manageri în problematica dirigenției a fost elaborat în 2003 [5]. SCOPUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII Articolul își propune să analizeze importanța identificării nevoilor de dezvoltare profesională ale cadrelor didactice privind organizarea activității educative. Îmbunătățirea competențelor acestora este importantă pentru eficiența activităților educaționale în școli, pentru a asigura calitatea procesului educațional la clasă. Chestionarul a vizat evaluarea nevoilor și preferințelor cadrelor didactice și de conducere în domeniul proiectării și organizării activității educative. Prin răspunsurile obținute, am dorit să identificăm domeniile în care subiecții chestionați simt că au nevoie de dezvoltare profesională privind proiectarea și organizarea activității educative. Chestionarul este structurat în trei secțiuni principale. Prima secțiune vizează scopul instrumentului aplicat, a doua secțiune include date generale despre subiecții chestionați, precum tipul instituției de învățământ, vârsta, sexul și stagiul de muncă. Această informație ne ajută să înțelegem mai bine profilul cadrelor didactice și de conducere care au participat la studiul realizat și să stabilim problemele conform profilului acestora. A treia secțiune conține întrebări a) cu variantă de răspuns, unde se solicită încercuirea răspunsului pentru care optează cadrele didactice, și b) fără variantă de răspuns, care solicită opinia participanților privind subiectul abordat. În această secțiune sunt cuprinse întrebări despre activitățile educative, documentele relevante, competențele de proiectare și planificare, utilizarea tehnologiei, metodele de motivare a elevilor și interesul pentru programele de dezvoltare profesională vizând proiectarea și organizarea activității. Această secțiune este esențială pentru identificarea nevoilor specifice ale cadrelor didactice și de conducere privind organizarea demersurile educative la clasa de elevi. REZULTATE ȘI DISCUȚII Chestionarul Identificarea nevoilor de dezvoltare profesională ale cadrelor didactice și de conducere privind proiectarea și planificarea activității educative, aplicat în luna mai 2024 pe un eşantion de 64 de respondenți, identifică opiniile cadrelor didactice și manageriale de diferite niveluri cu privire la necesitatea şi oportunităţile proiectării şi organizării activităţilor educative în instituţia de învățământ şi oferă date despre percepţia participanţilor asupra nevoilor de formare a competenţei de proiectare și planificare a activităţilor educative. Analiza şi compararea răspunsurilor oferite de subiecți permit elaborarea şi implementarea Programului de formare a competenței de management al activităților educaţionale în instituțiile de învățământ, precum și verificarea validității Modelului pedagogic al managementului activităţilor educative la clasa de elevi. INTERPRETAREA DATELOR CHESTIONARULUI IDENTIFICAREA NEVOILOR DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE Analiza comparată şi interpretarea rezultatelor obținute relevă faptul că majoritatea participanţilor la experiment au completat cu responsabilitate chestionarul propus. Aşadar, întrebarea Ce înțelegeți prin activitate educativă? presupune explicarea conceptului de activitate educativă în contextul procesului de învățare. În Tabelul 1 sunt prezentate rezultatele constatative ale opiniei subiecților chestionați. Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 7 NEVOILE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ALE CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE EX CATHEDRA 39 40 31 36 5 60,94 62,5 48,44 56,26 7,81 010 20 30 40 50 60 70 a) activități organizate în cadrul lecțiilor, conform unui orar stabilit b) activități organizate după lecții, dar în cadrul instituției de învățământ c) activități organizate extrașcolare, în afara instituției de învățământ d) activități organizate în cadrul concursurilor, expozițiilor Alte răspunsuri Procentaj (%) Număr de răspunsuri Tabelul 1. Rezultatele constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 1 Varianta de răspuns Număr de răspunsuri Procentaj (%) a) Activități organizate în cadrul lecțiilor, conform unui orar stabilit 39 60,94 b) Activități organizate după lecții, dar în cadrul instituției de învățământ 40 62,5 c) Activități organizate extrașcolar, în afara instituției de învățământ 31 48,44 d) Activități organizate în cadrul concursurilor, expozițiilor 36 56,26 Alte răspunsuri 5 7,81 Diagrama 1. Distribuţia rezultatelor constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 1 Răspunsurile participanților și distribuția rezultatelor prezentate în Tabelul 1 și Diagrama 1 reflectă o percepție variată asupra activităților educative. Cel mai înalt procent, 62,5%, este asociat cu activitățile organizate după lecții, dar în cadrul instituției de învățământ, ceea ce sugerează că majoritatea subiecților consideră că activitățile educative se desfășoară preponderent în contexte formale, adică în instituția de învățământ. De asemenea, 60,94% dintre participanți au menționat activitățile organizate în cadrul lecțiilor, conform unui orar stabilit, ceea ce confirmă importanța lecțiilor structurate în procesul educativ. Totuși, 48,44% din respondenți au evidențiat activitățile organizate în afara programului școlar, ceea ce sugerează un interes crescut pentru învățarea informală și nonformală, iar 56,26% au menționat activitățile desfășurate în cadrul concursurilor și expozițiilor. Răspunsurile alternative – 7,81% – indică nevoia de a diversifica activitățile educative, de a include o gamă mai largă de abordări pedagogice. De asemenea, datele experimentale sugerează că, deși activitățile educaționale sunt recunoscute și apreciate în diverse contexte, este necesar de a îmbunătăți înțelegerea și utilizarea activităților educative în rândul subiecților, ceea ce ar putea conduce la o educație holistică și integrată mult mai bine structurată în instituția de învățământ. Pentru întrebarea 2 – În ce documente de politici/reglementări normative este prezentă activitatea educativă?, opinia participanților a fost solicitată prin alegerea mai multor variante de răspuns din cele propuse. Tabelul 2 prezintă următoarea distribuție a răspunsurilor. Tabelul 2. Rezultatele constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 2 Varianta de răspuns Număr de răspunsuri Procentaj (%) a) în reglementările instituționale; numiți-le 37 57,8 b) în reglementările locale (direcția de învățământ); numiți-le 24 37,5 c) în documente de politici/reglementări normative naționale; numiți-le 52 81,3 d) în documente de politici/reglementări normative internaționale; numiți-le 10 15,6 8 NEVOILE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ALE CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE EX CATHEDRA 37 24 52 10 57,8 37,5 81,3 15,6 a) în reglementările instituționale; numiți-le b) în reglementările locale (direcția de învățământ); numiți-le c) în documente de politici/reglementări normative naționale; numiți-le d) în documente de politici/reglementări normative internaționale; numiți-le Procentaj (%) Număr de răspunsuri Diagrama 2. Distribuţia rezultatelor constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 2 Analizând rezultatele, observăm următoarea distribuție a răspunsurilor. Varianta c) în documente de politici/reglementări normative naționale a acumulat 52 de răspunsuri (81,3%), ceea ce indică o percepție majoritară a cadrelor didactice și manageriale privind faptul că activitatea educativă este, în principal, reglementată la nivel național. Aceasta poate reflecta o dependență mare de politicile și normele legislative naționale în organizarea și implementarea activităților la clasă. Varianta a) în reglementările instituționale sugerează că un procent semnificativ dintre participanți (57,8%) consideră că activitatea educativă este prezentă și în cadrul reglementărilor interne ale instituțiilor de învățământ, cum ar fi statutul instituției sau regulamentele proprii. Varianta b) în reglementările locale (direcția de învățământ) a obținut 24 de răspunsuri (37,5%). Acest rezultat arată că aproape o treime dintre participanți percep existența unor reglementări locale care contribuie la organizarea activităților educative. Varianta d) în documente de politici/reglementări normative internaționale a fost menționată de 10 respondenți (15,6%), indicând o proporție mai redusă de subiecți care consideră că activitățile educative sunt influențate de documente internaționale. Aceasta poate reflecta un nivel mai redus de familiarizare sau aplicare a reglementărilor internaționale în contextul instituțional local. La categoria alte răspunsuri se regăsesc actele numite de subiecți sau mențiuni individuale despre diverse documente și reglementări, cum ar fi Statutul instituției, Planul de activitate al comisiilor metodice, Codul educației, Curricula naționale, diferite legi și regulamente specifice, ceea ce scoate în relief diversitatea surselor legislative și administrative consultate de către cadrele didactice și de conducere în activitatea lor. Răspunsurile oferite sugerează că majoritatea cadrelor didactice și manageriale au cunoștințe solide despre documentele naționale relevante pentru activitatea educativă, dar există o atenție mai redusă pentru reglementările locale și internaționale. Această tendință ar putea fi abordată prin programe de dezvoltare profesională, care să clarifice și să integreze toate nivelurile de reglementare – instituțional, local, național și internațional – în activitatea educativă a cadrelor didactice și manageriale. Întrebarea 3, În ce măsură vă simțiți siguri de competența dumneavoastră de a proiecta și planifica activități educative în mod eficient?, a vizat percepția subiecților asupra propriei competențe în proiectarea și planificarea demersurilor educative. Dintre cei 64 de subiecți: 5 (7,8%) se simt foarte siguri, indicând o încredere puternică în abilitățile lor de proiectare și planificare; 24 (37,5%) se simt destul de siguri, ceea ce sugerează că dețin competența într-o mare măsură, dar recunosc posibilitatea îmbunătățirii acesteia; cei mai mulți, 26 de subiecți (40,6%), au indicat că se simt suficient de siguri – acest lucru sugerează că majoritatea cadrelor didactice și de conducere consideră că au competențele necesare, dar poate există și un grad de incertitudine sau nevoia de validare suplimentară a abilităților lor. 8 subiecți (12,5%) se simt parțial siguri, exprimând direct nevoia de mai multă pregătire în proiectarea și organizarea activității educative, ceea ce ar putea reflecta conștientizarea propriilor limitări și deschiderea către dezvoltare profesională continuă. Doar un subiect (1,6%) se simte slab privind această competență, ceea ce indică o insecuritate semnificativă sau lipsă de experiență. Niciunul dintre respondenți nu a selectat opțiunea de răspuns deloc. Acest fapt sugerează că toți participanții la chestionare simt un anumit nivel de competență în acest domeniu și că activitatea educativă este prezentă în demersurile profesionale ale cadrelor didactice și de conducere – prin orele de dirigenție, măsurile extrașcolare, seminarii, mese rotunde etc. Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 9 NEVOILE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ALE CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE EX CATHEDRA Tabelul 3. Rezultatele constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 3 Varianta de răspuns Număr de răspunsuri Procentaj (%) a) Mă simt foarte sigur, indicând o încredere puternică în abilitățile de proiectare și planificare. 5 7,8 b) Mă simt destul de sigur, sugerând că dețin competența într-o mare măsură, dar recunosc și posibilitatea îmbunătățirii acesteia. 24 37,5 c) Mă simt suficient de sigur. 26 40,6 d) Mă simt parțial sigur. 8 12,5 e) Mă simt nesigur. 11,6 Diagrama 3. Distribuţia rezultatelor constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 3 Aceste răspunsuri evidențiază importanța dezvoltării profesionale și personale în domeniul proiectării activităților educative, subliniind că majoritatea cadrelor didactice și de conducere recunosc necesitatea unei îmbunătățiri continue, chiar dacă se consideră suficient de competente. Analiza răspunsurilor prezentate de subiecți la întrebarea 4 (Tabelul 4 și Diagrama 4), privind înțelegerea complexității și a impactului comunicării dintre cadrele didactice și părinții, Cum vă simțiți în ceea ce privește comunicarea cu elevii și părinții?, oferă informații relevante despre percepția cadrelor didactice și de conducere asupra propriilor abilități de comunicare. Am constatat următoarele rezultate pentru variantele de răspuns solicitate: am abilitățile de comunicare foarte dezvoltate (21,9%, 14 subiecți), acest grup este probabil cel mai încrezător în abilitățile lor de a dialoga eficient și de a îmbunătăți relațiile cu elevii și părinții. Acești respondenți ar putea fi considerați lideri în promovarea bunelor practici de comunicare în cadrul instituțiilor de învățământ. Opțiunea Îmi simt abilitățile de comunicare destul de dezvoltate a acumulat 57% din voturi (37 subiecți). Deși eficienți, acești respondenți ar putea beneficia de programe de formare suplimentare pentru a-și perfecționa tehnicile de comunicare și pentru a aborda situații mai complexe sau sensibile. 12 subiecți (18,8%) consideră că abilitățile lor de comunicare sunt suficiente, sugerând că își pot îndeplini sarcinile necesare, dar ar putea avea anumite incertitudini în gestionarea unor situații de comunicare mai dificile. Nevoie de îmbunătățiri – este varianta de răspuns care a obținut 3,1% (2 subiecți). Astfel, puțini respondenți recunosc că au nevoie de îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește abilitățile de comunicare. Acest grup este conștient de propriile limitări și de nevoia de a participa la programe de dezvoltare profesională axate pe comunicare. Niciun subiect nu a indicat că are dificultăți semnificative în comunicarea cu elevii și părinții, ceea ce sugerează o percepție în general pozitivă asupra competențelor de comunicare în rândul participanților. Totodată, situația reală din instituțiile de învățământ demonstrează că există anumite dificultăți în comunicarea cu părinții și elevii. Această distribuție a răspunsurilor arată o tendință generală pozitivă privind percepția subiecților chestionați legată de competențele de comunicare, dar, totodată, relevă nevoia de dezvoltare continuă pentru o parte dintre cadrele didactice și manageriale. Datele experimentale obținute pot fi utilizate pentru a argumenta necesitatea investiției în programe de formare continuă și în resurse care să sprijine comunicarea eficientă între cadrele didactice, elevi și părinți. Aceasta ar putea contribui nu doar la îmbunătățirea relațiilor între actorii implicați în procesul educațional, dar și la sporirea eficacienței procesului educațional în instituțiile de învățământ de toate nivelurile. 10 prin practici de evaluare formativă. O conștientizare sporită a construirii relațiilor dintre elevi și conținut trebuie să rezulte din însăși structura curriculumului. J. Dewey notează că „pretenția profesorului de a se clasifica ca artist este măsurată de capacitatea sa de a promova atitudinea artistului în cei care studiază cu el” [3]. Conturarea unei astfel de dimensiuni în curriculum este critică pentru natura formativă a învățării, pentru formarea și dezvoltarea elementelor culturii artistic-estetice. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: 1. Cucoș C. Pedagogie. Ed. a III-a, revăzută și adăugită. Iași: Polirom, 2014. 534 p. 2. Dewey J. Experienţă şi educaţie. București: Editura Universității din București, 2021. 120 p. 3. Dewey J. Cum gândesc oamenii. București: Herald, 2022. 4. Giombini L., Kvokacka A. Applying Aesthetics to Everyday Life, Methodologies, History and New Directions. London: Bloomsbury, 2023. 240 p. 4. Latta M., Chan E. Teaching the Arts to Engage English Language Learners. London: Routledge, 2010. 264 p. 6. Pâslaru Vl. Prolegomene pentru o didactică a artei. Chișinău: Pro Libra, 2017. 132 p. NEVOILE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ALE CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE EX CATHEDRA Tabelul 4. Rezultatele constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 4 Varianta de răspuns Număr de răspunsuri Procentaj (%) a) Am abilități de comunicare foarte dezvoltate. 14 21,9 b) Am abilități de comunicare destul de dezvoltate. 37 57,8 c) Am abilități de comunicare suficient dezvoltate. 12 18,8 d) Am nevoie de îmbunătățiri privind abilitățile de comunicare. 2 3,1 e) Am dificultăți semnificative în comunicarea cu elevii și părinții. 0 0 Diagrama 4. Distribuţia rezultatelor constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 4 Întrebarea 5, Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în proiectarea și planificarea activității educative?, oferă o perspectivă detaliată asupra obstacolelor pe care cadrele didactice și de conducere le întâmpină în acest proces. Analiza răspunsurilor celor 64 de subiecți se poziționează după cum urmează. Adaptarea conținutului și a metodelor de predare la diferite nevoi ale elevilor – aceasta a fost cea mai des întâlnită provocare, cu 40 de răspunsuri (62,5%). Această cifră indică dificultatea în personalizarea experienței de învățare, pentru a răspunde diversității stilurilor de învățare și nevoilor individuale ale elevilor, ceea ce necesită un efort considerabil și resurse educaționale flexibile. Identificarea nevoilor și a așteptărilor elevilor – este a doua cea mai frecventă provocare, cu 30 de răspunsuri (46,9%). Subliniază complexitatea înțelegerii și interpretării corecte a așteptărilor și cerințelor elevilor. Aceasta implică necesitatea unei comunicări eficiente și a aplicării sistematice a feedbackului, pentru a ajusta și a îmbunătăți continuu procesul educațional. În acest context, cercetătorul Nicolae Silistraru accentuează importanța de a evalua efectele acțiunilor pedagogice pentru a ajusta metodele de învățământ. El afirmă: „În cazul ideal, educatorul trebuie să dezvăluie rezultativitatea acțiunilor sale pedagogice, adică să stabilească ce s-a schimbat în poziția educatorului. Pe baza acestei informații, el poate decide cum să procedeze în vederea optimizării acțiunilor educaționale ulterioare” [9]. Această perspectivă evidențiază necesitatea unei abordări reflexive în educație, care permite profesorului diriginte să adapteze și să rafineze continuu strategiile didactice în funcție de dinamica și evoluția grupului de elevi pe care îl instruiește. Gestionarea resurselor și a timpului disponibil – este menționată de 24 de subiecți (37,5%). Această provocare reflectă o preocupare constantă privind optimizarea utilizării timpului și a resurselor disponibile, care sunt adesea limitate în contextul educațional real. Alte provocări: doar un număr mic de subiecți (1,6%) a menționat alte dificultăți specifice, cum ar fi lipsa spațiului de lucru și a timpului disponibil, aspecte care pot afecta semnificativ desfășurarea activităților planificate. Rezultatele prezentate scot în relief necesitatea unei abordări mai adaptative și a unor resurse care să permită depășirea acestei provocări, evidențiind, totodată, importanța dezvoltării profesionale privind metodele de predare inovative și gestionarea eficientă a claselor de elevi, a situațiilor educaționale existente. Tabelul 5. Rezultatele constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 5 Varianta de răspuns Număr de răspunsuri Procentaj (%) a) Adaptarea conținutului și a metodelor de predare la diferite nevoi ale elevilor 40 62,5 b) Identificarea nevoilor și a așteptărilor elevilor 30 46,9 c) Gestionarea resurselor și a timpului disponibil 24 37,5 d) Alte provocări 11,6 Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 11 NEVOILE DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ALE CADRELOR DIDACTICE ȘI DE CONDUCERE PRIVIND MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII EDUCATIVE EX CATHEDRA Diagrama 5. Distribuţia rezultatelor constatative ale opiniei subiecţilor experimentali la Itemul 5 Analiza cantitativă și calitativă a datelor colectate prin intermediul chestionarului a scos în evidență o serie de aspecte legate de proiectarea și organizarea activităților educative care solicită îmbunătățiri și optimizări, subliniind atât punctele forte, cât și lacunele existente. Printre problemele identificate se numără: insuficienta cunoaștere a metodologiilor și a strategiilor necesare pentru proiectarea și organizarea eficientă a activităților educative în clasa de elevi; dificultăți întâmpinate în adaptarea conținuturilor și a metodelor de predare la nevoile și stilurile de învățare ale elevilor, precum și în gestionarea timpului și a resurselor disponibile. Aceste constatări subliniază nevoia de a proiecta și implementa programe de formare continuă adaptate specificului nevoilor identificate. Conform perspectivei autorilor N. Silistraru și S. Golubițchi, competența profesională a cadrelor didactice și de conducere se bazează pe interacțiunea dintre capacitățile cognitive, afective și motivaționale, susținute de trăsăturile de personalitate ale acestora, conferindu-le calitățile necesare pentru a asigura desfășurarea unui proces educațional de calitate [10, p. 76]. În concluzie: Rezultatele obținute în urma analizei datelor chestionării constituie un punct de plecare solid pentru organizarea unui program de perfecționare privind competența de proiectare și organizare a activităților educative la clasa de elevi. Acest program poate contribui în mod semnificativ la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și de conducere și, implicit, la îmbunătățirea procesului educațional pe dimensiunea activitate educativă. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: 1. Afanas A. Managementul activității educative la clasa de elevi: aspecte teoretice și metodologice. Chișinău: IȘE: Cavaioli, 2015. 110 p. ISBN 978-9975-48-070-3. 2. Andrițchi V. Management educațional. Ghid metodologic pentru formarea/autoformarea continuă a managerilor școlari. Chișinău: CEP USM, 2014. 160 p. ISBN 978-9975-71-544-7. 3. Andrițchi V. Organizarea procesului educaţional. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul general. Chişinău: Ştiinţa, 2007. 4. Cebanu L. Managementul activităților extrașcolare. Chișinău: IȘE, Cavaioli, 2015. 84 p. ISBN 9789975-62-413-3. 5. Pîslaru Vl., Meija V., Parlicov V. Curriculum la dirigenţie. Ministerul Educaţiei. Chişinău: Lyceum, 2003. 6. Georghiu C. Managementul educațional: concepte, teorii, modele și bune practici. Iași: Polirom. 287 p. 2016. ISBN 978-973-46-6051-2. 7. Maslow A. H. Motivation and Personality. 1970. 369 p. Pe: https://www.holybooks.com/wp-content/ uploads/Motivation-and-Personality-Maslow.pdf 8. Popescu D. Managementul educațional: teorie și practică. București: EDP, 2013. 245 p. ISBN 978-97330-3505-0. 9. Silistraru N. Valori ale educației moderne. Chișinău: Combinatul Poligrafic, 2006. 176 p. ISBN 9789975-9685-0-8. 10. Silistraru N., Golubiţchi S. Pedagogia învăţământului superior. Ghid metodologic. Chişinău: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2013. 192 p. ISBN 978-9975-76-102-4.