Methods of Training Teachers in the Effective Organization of Art Education Activities at the Preschool Age

25 Modalități de instruire a cadrelor didactice în organizarea eficientă a activităților de educație plastică la vârsta preșcolară CZU 37.091:73 | Rezumat: Articolul explorează metodele prin care educatorii pot fi pregătiți să organizeze activități de educație Oxana GÎSCĂ doctorandă, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chisinau plastică pentru copii, în scopul dezvoltării abilităților artistice și cognitive ale acestora. Instruirea cadrelor didactice trebuie să fie continuă și să includă atât formarea teoretică, cât și formarea practică. Cadrele didactice trebuie să fie familiarizate cu diversitatea materialelor și tehnicilor artistice și să învețe cum să creeze un mediu stimulativ pentru dezvoltarea creativității copiilor. Colaborarea între cadrele didactice și experți în educația plastică poate îmbogăți experiența în domeniu și aduce noi perspective asupra modului în care se pot desfășura activitățile. Cuvinte-cheie: instruire, organizare, cadre didactice, educație plastică, activitate, formare continuă. Abstract: The article explores the methods by which educators can be trained to organize plastic education activities for children, in order to develop their artistic and cognitive skills. Teacher training must be continuous and include both theoretical and practical training. Teachers must be familiar with the diversity of artistic materials and techniques and learn how to create a stimulating environment for the development of children’s creativity. Collaboration between teachers and experts in art education can enrich the teaching experience and bring new perspectives on how activities can be carried out. Keywords: training, organization, teaching staff, plastic education, activity, continuous training. Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă un element esențial pentru asigurarea unei educații de calitate, adaptată cerințelor moderne ale societății. Numeroși cercetători au evidențiat importanța dezvoltării profesionale și a aplicării unor metode inovative în instruirea cadrelor didactice. În lucrarea Formarea profesorilor între teorie și practică, Ph. Perrenoud subliniază necesitatea unui echilibru între cunoștințele teoretice și aplicarea lor. În opinia autorului, cadrele didactice trebuie să dezvolte competențe pedagogice flexibile, adaptabile diferitelor contexte educaționale [11]. O abordare complementară este oferită de M. Fullan, care, în Noul sens al schimbării educaționale, accentuează necesitatea unui sistem educațional dinamic, în care profesorii nu doar adoptă schimbări, ci devin agenți activi ai acestora. Formarea continuă a profesorilor, conform lui Fullan, este un proces esențial pentru succesul reformelor educaționale [6]. Ideile lui J. Dewey privind educația progresivă și învățarea prin experiență, prezentate în lucrarea Experience and Education, au stat la baza multor metode moderne de formare a cadrelor didactice. Acesta susține că procesul de învățare trebuie să fie unul activ, în care cadrele didactice reflectează asupra propriei practici și se angajează într-o dezvoltare profesională continuă [10]. Cercetătorul L. Darling-Hammond contribuie la acest cadru teoretic prin studiile sale despre pregătirea profesională a pedagogilor, susținând, în Powerful Teacher Education: Lessons from Exemplary Programs, că formarea continuă EDUCAȚIE PLASTICĂ 26 trebuie să fie contextualizată și adaptată nevoilor specifice ale fiecărui cadru didactic. Cercetătoarea subliniază importanța programelor de formare bazate pe practici eficiente și studii de caz relevante [4]. Et. Wenger adaugă un element fundamental în acest peisaj teoretic prin conceptul de comunități de practică, prezentat în Communities of Practice: Learning, Meaning, and Identity, arătând că învățarea continuă a cadrelor didatice este susținută de colaborarea dintre acestea, de schimbul de experiență și de crearea unor comunități profesionale active. Workshopurile joacă un rol esențial în acest proces, oferind un spațiu de învățare colaborativă, schimb de bune practici și reflecție asupra metodelor didactice [11]. D. Schön, în The Reflective Practitioner: How Professionals Think in Action, introduce ideea de practică reflexivă, prin care cadrele didactice pot învăța din propriile experiențe profesionale, dezvoltându-și capacitatea de autoanaliză și adaptare continuă. Workshopurile sunt un mediu ideal pentru aplicarea acestui concept, permițând formabililor să analizeze și să își îmbunătățească practicile pedagogice [7]. În A Passion for Teaching and Learning, Ch. Day completează tabloul prin evidențierea motivației cadrelor didactice în procesul de formare continuă. Acesta susține că o instruire eficientă trebuie să fie nu doar informativă, ci și inspirațională, stimulând pasiunea pentru predare și inovare. Workshopurile contribuie semnificativ, oferind un context interactiv, care le permite cadrelor didactice să se implice activ, să experimenteze noi metode și să primească feedback constructiv [2]. Așadar, formarea continuă a cadrelor didactice este un proces complex, ce trebuie să combine teoria cu practica, reflecția personală cu colaborarea profesională și motivația intrinsecă cu adaptabilitatea la schimbările educaționale. Workshopurile joacă un rol central în acest proces, facilitând învățarea experiențială, colaborarea profesională și integrarea cunoștințelor teoretice în practici eficiente. Doar printr-o astfel de abordare holistică se poate asigura o educație de calitate, centrată pe nevoile copiilor și pe provocările viitorului. Atelierele de lucru sunt o modalitate excelentă pentru cadrele didactice de a-și dezvolta abilitățile și de a învăța noi tehnici, pe care le pot aplica în activitățile cu preșcolarii. Ele oferă oportunitatea de a experimenta direct cu materiale și tehnici artistice: o experiență esențială pentru a înțelege cum funcționează acestea și cum pot fi utilizate în mod eficient cu copiii. Participarea la ateliere stimulează creativitatea formabililor, oferindu-le idei noi și inspirație pentru activitățile cu copiii. Cadrele didactice învață să gândească creativ și să găsească soluții inovative la provocările artistice. Ele oferă o platformă pentru împărtășirea de idei, tehnici și experiențe. Acest schimb de bune practici, valoros pentru dezvoltarea profesională și pentru îmbunătățirea prestației educaționale, permite: însușirea diverselor tehnici de desen cu creioane colorate, carioci, pasteluri și alte material; experimentarea cu diverse tehnici de pictură, cum ar fi pictura cu degetele, pictura cu buretele, pictura cu pensula; proiectarea diverselor activități de desen și pictură adaptate vârstei preșcolare, cum ar fi desenul liber, desenul după model, pictura pe teme date, desenul pas cu pas; utilizarea diverselor materiale pentru colaj, cum ar fi hârtie colorată, reviste, materiale textile, materiale naturale; elaborarea unor activități de colaj creative și interesante pentru copii, cum ar fi colaje cu teme din natură, colaje cu personaje din povești, colaje abstracte; crearea activităților de modelaj distractive și educative, cum ar fi modelarea animalelor, modelarea fructelor și legumelor, modelarea obiectelor din mediul înconjurător, și a celor de învățare prin reutilizarea materialelor reciclabile, cum ar fi cutii de carton, sticle de plastic, role de hârtie igienică, pentru a crea obiecte artistice etc. Aceste ateliere de lucru aduc cadrelor didactice un șir de beneficii: îmbunătățirea abilităților artistice; creșterea încrederii în propriile abilități artistice; dezvoltarea creativității și a gândirii inovative; învățarea de noi tehnici și metode de lucru cu copiii; crearea unui mediu de învățare mai stimulativ pentru copii. Prin participarea la ateliere de lucru, cadrele didactice dobândesc cunoștințe și abilități valoroase, pe care le utilizează pentru a oferi copiilor experiențe artistice bogate și semnificative. Observarea activităților și studiile de caz sunt alte instrumente valoroase pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Iată cum putem extinde acest concept, cu exemple concrete. Un cadru didactic poate observa cum un coleg experimentat facilitează un atelier de artă colaborativ, unde copiii creează o pictură comună. Observatorul poate nota: tehnicile de management al grupului de copii folosite, pentru a menține implicarea tuturor; modul în care cadrul didactic încurajează comunicarea și colaborarea între copii; strategiile de diferențiere, asigurându-se că fiecare copil, indiferent de nivelul său de pregătire, contribuie la proiect. Sau observarea unei activități în care este integrată tehnologia, cum ar fi utilizarea tabletelor pentru a crea artă digitală sau proiectarea de imagini pentru inspirație. Observatorul va învăța despre: aplicații și instrumente digitale utile pentru educația plastică; modul în care tehnologia poate fi folosită pentru a spori creativitatea și explorarea artistică; gestionarea eficientă a timpului și a resurselor tehnologice în grupă. Un cadru didactic poate observa o activitate unde copiii explorează materiale neconvenționale (reciclabile sau naturale), pentru a crea sculpturi sau colaje. Observatorul analizează: modul în care cadrul didactic introduce și gestionează materialele; strategiile de încurajare a experimentării și a gândirii creative; modalitățile de MODALITĂȚI DE INSTRUIRE A CADRELOR DIDACTICE ÎN ORGANIZAREA EFICIENTĂ A ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE PLASTICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ EDUCAȚIE PLASTICĂ Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 27 conectare a artei cu problemele de mediu și durabilitate. Relevant în acest sens este și un studiu de caz care poate prezenta un copil care se confruntă cu blocaj creativ și modul în care un cadru didactic intervine pentru a-l ajuta. Analiza include: strategii de identificare a cauzelor blocajului creativ; tehnici de încurajare a explorării și a experimentării; modalități de oferire a unui feedback constructiv. Beneficiile asistării la activitățile organizate de colegi și ale studiilor de caz sunt: observarea și analiza unor practici eficiente; dezvoltarea abilităților, inclusiv de reflecție și luare a deciziilor. Observarea și analiza conduce spre noi idei și abordări în educația plastică. Acestea încurajează cadrele didactice să reflecteze asupra propriilor practici și să își îmbunătățească continuu competențele. Prin urmare, observarea activităților și studiile de caz sunt instrumente esențiale pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, prin oferirea de oportunități valoroase de învățare, inovare și reflecție. Accesul la resurse educaționale variate este crucial pentru formarea profesională continuă a cadrelor didactice, în special în domeniul educației plastice preșcolare. De exemplu, ghidur care includ idei de activități artistice adaptate vârstei preșcolare: desen cu degetele pe suprafețe mari (hârtie kraft, folie de plastic); pictură cu bureți, cu ștampile din legume sau frunze; colaje cu materiale naturale (frunze, flori uscate, semințe); modelaj cu plastilină, aluat sărat sau lut. Aceste ghiduri pot include: obiectivele activității; materialele necesare; descrierea pas cu pas a activității; sugestii pentru adaptarea activității la diferite niveluri de abilitate etc. Sau ghiduri care vizează tehnici artistice: amestecul culorilor primare pentru a obține culori secundare; tehnica ștampilării; tehnica colajului prin suprapunere; tehnica modelajului prin presare și rulare; desenul pas cu pas etc. Aceste ghiduri cuprind explicații clare și concise, ilustrații și exemple vizuale, sugestii pentru utilizarea tehnicilor în activitățile cu copiii. O altă formă de pregătire continuă privind dimensiunea educație plastică sunt resursele online: platforme cu idei de activități artistice: site-uri web și bloguri dedicate educației preșcolare, fișe de lucru, tutoriale video; platforme online cu resurse educaționale gratuite sau contra cost. Un potențial de formare bogat constituie diverse biblioteci digitale cu imagini de opere de artă, fotografii din natură, videoclipuri cu tehnici artistice. Aceste resurse pot fi utilizate pentru a inspira copiii și pentru a le prezenta diferite stiluri artistice. Tehnologia poate fi aplicată atât în formarea cadrelor didactice, cât și în activitățile cu copiii preșcolari, care sunt niște nativi digitali. Aplicațiile mobile cu jocuri și activități artistice interactive, adaptate vârstei, reprezintă un bun instrument artistic. Aceste aplicații pot fi utilizate pentru a stimula creativitatea copiilor și pentru a le dezvolta abilitățile artistice. Combinarea jocurilor și tehnicilor digitale cu cele pe viu în educația plastică la grădiniță poate fi extrem de benefică, stimulând creativitatea și dezvoltarea armonioasă a copiilor, cu condiția să fie făcută echilibrat și responsabil. Aplicațiile de desen și pictură digitală oferă o varietate infinită de culori, texturi și efecte, încurajând copiii să experimenteze și să își exprime ideile în moduri noi. De asemenea, jocurile digitale pot introduce concepte artistice de bază (forme, culori și modele) într-un mod interactiv și distractiv. Utilizarea tabletelor și a stilourilor digitale ajută la dezvoltarea coordonării ochi-mână și a preciziei mișcărilor. Aplicațiile educaționale pot adapta nivelul de dificultate la nevoile individuale ale fiecărui copil, oferind feedback imediat și personalizat. Cum ar fi în cazul realității augmentate (AR) și realității virtuale (VR), care pot oferi experiențe imersive și captivante, aducând arta la viață. Însă este esențial să se mențină un echilibru între activitățile digitale și cele tradiționale, cum ar fi pictura cu degetele, modelajul cu plastilină sau colajele cu materiale naturale. Astfel, activitățile digitale pot fi folosite ca o introducere sau o completare a activităților tradiționale, nu ca un înlocuitor. Este important să se stabilească limite clare pentru timpul petrecut în fața ecranelor, cu scopul de a preveni oboseala vizuală și alte probleme de sănătate. Prin urmare, activitățile digitale ar trebui să fie scurte și variate, alternând cu pauze active și activități în aer liber. De asemenea, este crucial să se aleagă aplicații și jocuri digitale adecvate vârstei copiilor, care să fie educative, interactive și sigure. Se recomandă consultarea recenziilor și a recomandărilor din partea specialiștilor în educație. Cadrele didactice trebuie să fie pregătite să utilizeze tehnologia în mod eficient și să ghideze copiii în explorarea resurselor digitale. Folosind-o, ele vor monitoriza lucrul copiilor și le vor oferi feedback constructiv, astfel ca activitățile digitale să încurajeze colaborarea și interacțiunea socială între copii, nu să-i izoleze. Se pot organiza activități de grup, în care copiii să creeze proiecte digitale împreună sau să își împărtășească lucrările. Prezentăm câteva exemple de activități: utilizarea unei aplicații de desen pentru a crea un peisaj digital, care apoi poate fi pictat pe pânză cu acuarele; jocuri digitale de colorat, urmate de activități de colorat pe hârtie cu creioane sau markere; utilizarea unei tablete pentru a vizualiza imagini cu opere de artă celebre, care să inspire copiii pentru interpretări proprii; utilizarea aplicațiilor de modelaj 3D în conceperea de forme digitale, pentru crearea de obiecte din plastilină. Prin combinarea inteligentă a tehnicilor digitale cu cele tradiționale, educația plastică la grădiniță poate deveni o experiență captivantă și valoroasă pentru copii, contribuind la dezvoltarea lor armonioasă. Cadrele didactice pot folosi ca mijloc de creativitate bibliotecile de resurse, care pun la dispoziție o gamă vastă de materiale artistice: hârtie de diferite tipuri și culori, creioane colorate, carioci, acuarele, tempera, plastilină, MODALITĂȚI DE INSTRUIRE A CADRELOR DIDACTICE ÎN ORGANIZAREA EFICIENTĂ A ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE PLASTICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ EDUCAȚIE PLASTICĂ 28 lut, aluat sărat, materiale reciclabile (cutii de carton, sticle de plastic, role de hârtie igienică), dar și de instrumente artistice: pensule, bureți, ștampile, foarfece, lipici, bandă adezivă, instrumente de modelaj. Bibliotecile de resurse mai pot include cărți și reviste despre educația plastică preșcolară, tehnici artistice, activități creative. Aceste resurse pot ajuta cadrele didactice să se informeze și să se inspire. Beneficiile accesului la resurse educaționale sunt importante și majore, deoarece stimulează creativitatea cadrelor didactice, imaginația, oferă idei noi și metode inovative, îmbunătățește calitatea activităților artistice, creează un mediu de învățare mai stimulativ și mai creativ pentru copii. Toate aceste resurse dezvoltă continuu profesionalismul cadrelor didactice. Imaginația este o componentă esențială a creativității, iar creativitatea este o abilitate crucială în lumea modernă. Într-o societate în continuă schimbare, copiii trebuie să fie capabili să gândească critic, să rezolve probleme complexe și să se adapteze la noi situații. De aceea, este vital ca educația să pună accentul pe dezvoltarea imaginației și creativității copiilor. Cadrele didactice joacă un rol esențial în acest sens. Ele trebuie să creeze un mediu sigur și stimulativ, astfel ca preșcolarii să se simtă liberi să își exprime ideile, fără teama de a fi judecați sau criticați. În loc de metode bazate pe memorare, cadrele didactice pot folosi jocuri, activități practice, povești și alte mijloace care impulsionează imaginația. Aceasta înseamnă să-i ajuți pe copii să exploreze mai multe soluții posibile la o problemă, în loc să se concentreze pe o singură soluție corectă. Cadrele didactice trebuie să recunoască și să valorizeze eforturile creative ale copiilor. Recomandăm realizarea de colaje și picturi abstracte. Aceste activități le permit copiilor să își exprime liber emoțiile și ideile, fără a fi constrânși de reguli stricte. Jocurile de rol sunt un alt instrument eficient, care îi ajută să își dezvolte imaginația, empatia și abilitățile de comunicare. Încurajarea copiilor să alcătuiască povești, poezii sau scenarii de teatru le permite să își exploreze imaginația și să își dezvolte abilitățile de exprimare. Brainstormingul este o tehnică excelentă pentru a genera idei noi și a stimula gândirea creativă, având un șir de beneficii atât pentru copii, cât și pentru cadrele didactice, precum dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, îmbunătățirea abilităților de comunicare, creșterea încrederii în sine, susținerea curiozității și a dorinței de a învăța, a crea imagini și povești. Iar cel mai important impac este pregătirea pentru succesul în viață. Stimularea imaginației este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Prin utilizarea unor metode de predare creative și interactive, cadrele didactice îi ajută pe copii să își dezvolte imaginația și să își atingă potențialul maxim. Așadar, educația plastică joacă un rol crucial în dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor, stimulând imaginația, creativitatea și abilitățile motorii fine. Cu toate acestea, implementarea ei eficientă poate reprezenta o provocare pentru cadrele didactice. În acest context, colaborarea între cadrele didactice se dovedește a fi o strategie esențială pentru a asigura un mediu propice dezvoltării artistice a copiilor. Crearea unor grupuri de discuții sau de suport, cum ar fi Arta plastică în preșcolaritate sau Micii artiști, provocări și atuuri, oferă educatorilor un spațiu sigur și constructiv pentru a împărtăși experiențe și practici, pentru a învăța unii de la alții, descoperind noi metode și tehnici de predare. De exemplu, un educator poate prezenta o tehnică nouă de utilizare a materialelor reciclabile în activitățile de creație, în timp ce altul poate descrie o metodă eficientă de a-i încuraja pe copiii timizi să se exprime prin artă. Activitatea cadrului didactic în preșcolaritate este solicitantă, iar întâmpinarea unor dificultăți este inevitabilă. Grupurile de suport oferă un mediu în care educatorii se pot simți înțeleși și susținuți, primind sfaturi și încurajări din partea colegilor. Grupurile de discuții pot servi drept platformă pentru dezvoltarea unor proiecte colaborative între grădinițe sau chiar la nivel interșcolar. De exemplu, două grădinițe pot colabora pentru a organiza o expoziție comună de artă, oferind copiilor oportunitatea de a-și expune lucrările și de a interacționa cu semenii. Membrii grupului pot organiza ateliere și sesiuni de formare pentru a-și îmbunătăți competențele în domeniul educației plastice. De exemplu: un educator cu experiență în tehnica picturii cu degetele poate organiza un atelier pentru colegii săi, demonstrând aplicarea acesteia și oferind sfaturi practice. În baza acestei comunități se poate crea o bază de date online, cu exemple de activități, planificări, materiale didactice, poze și filmulețe, care să poată fi accesată de toți membrii grupului. Colaborarea între cadrele didactice aduce numeroase beneficii, atât pentru ei, cât și pentru copii: îmbunătățirea calității educației plastice, creșterea motivației și a satisfacției profesionale, dezvoltarea sentimentului de comuniune și apartenență, stimularea creativității și a inovației în educație. Colaborarea reprezintă o componentă esențială a unei educații plastice de succes. Prin crearea unor grupuri de discuții și suport, cadrele didactice pot împărtăși experiențe, oferi suport reciproc și realiza proiecte colaborative, contribuind, astfel, la dezvoltarea armonioasă a copiilor preșcolari. Evaluarea continuă a cadrului didactic asigură calitatea procesului educațional, dar și identifică oportunități de dezvoltare profesională. Aspectele-cheie ale evaluării cadrului didactic în educația plastică ar fi planificarea și organizarea activităților. De exemplu: Cât de bine sunt structurate activitățile? Sunt obiectivele clare și relevante pentru vârsta copiilor? Cât de variate sunt tehnicile și materialele folosite? Cât de bine gestionează cadrul didactic timpul și resursele? Cum interacționează cu copiii și cum îi încurajează să se exprime? Cât de bine adaptează activitățile la nevoile individuale ale copiilor? MODALITĂȚI DE INSTRUIRE A CADRELOR DIDACTICE ÎN ORGANIZAREA EFICIENTĂ A ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE PLASTICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ EDUCAȚIE PLASTICĂ Didactica Pro..., nr.2 (150) anul 2025 29 Un alt aspect important ar fi evaluarea progresului copiilor: Cât de bine observă și documentează cadrul didactic progresul copiilor? Cum folosește evaluarea pentru a adapta activitățile și a oferi un feedback constructiv? Cât de bine reușeste să transmită cunoștințele? Cât de bine reușesc copiii să le însușească? Cât de des participă cadrul didactic la formări continue și ateliere de lucru? Cât de deschis este la feedback și la noi idei? Cât de des studiază diferite materiale didactice și cât de des le aplică? De asemenea, important și necesar este de a evalua mediul de învățare, dacă acesta este propice dezvoltării creativității copiilor: Reușește cadrul didactic să instituie un mediu sigur și stimulativ? Cât de mult încurajează originalitatea și experimentarea? Cât de bine promovează colaborarea și respectul între copii? Un instrument de evaluare este portofoliul cadrului didactic, care include planificări, materiale didactice, exemple de lucrări ale copiilor și reflecții personale. Chestionarele și interviurile oferă informații valoroase despre percepția copiilor și părinților asupra activităților. Feedback-ul constructiv este esențial pentru dezvoltarea profesională a cadrului didactic. Acesta trebuie să fie specific, relevant și orientat spre îmbunătățire. Cadrul didactic trebuie să își autoevalueze periodic activitățile, analizându-le și identificând punctele lor forte și slabe. Prin evaluarea sistematică a activității și un feedback constructiv, cadrele didactice pot îmbunătăți calitatea demersurilor de educație plastică și pot contribui la dezvoltarea copiilor. Aceasta le permite să identifice aspectele forte și slabe ale activităților, să monitorizeze progresul copiilor și să ajusteze strategiile didactice pentru a stimula dezvoltarea creativă a fiecărui copil. În educația plastică, evaluarea are mai multe scopuri: – Monitorizarea progresului copiilor: Evaluarea permite cadrelor didactice să observe cum evoluează abilitățile artistice ale copiilor, cum își dezvoltă creativitatea și cum își exprimă emoțiile prin artă. – Identificarea nevoilor individuale: Fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare și nevoi specifice. Evaluarea ajută cadrele didactice să identifice aceste nevoi și să adapteze activitățile pentru a le satisface. – Îmbunătățirea calității activităților: Evaluarea oferă un feedback valoros, ajutând cadrele didactice să identifice ce funcționează bine și ce trebuie îmbunătățit în activitate. – Stimularea dezvoltării creative: Evaluarea constructivă și încurajatoare poate motiva copiii să își exploreze creativitatea și să își dezvolte încrederea în propriile abilități. Pentru evaluarea preșcolarilor la dimensiunea educație plastică, cadrele didactice realizează observarea directă: cum participă copiii la activități, cum interacționează cu materialele și cum își exprimă ideile. Se observă modul în care copilul folosește culorile, cum combină formele și cum își exprimă emoțiile prin pictură. Cadrul didactic analizează lucrările, evaluând creativitatea, originalitatea, tehnica și exprimarea emoțională: de exemplu, în cazul unui colaj, analizează modul în care copilul a ales și a combinat materialele, cum a creat un design original și cum a exprimat o idee sau o emoție. Cadrul didactic discută cu copiii despre lucrările lor, întrebându-i despre ideile, emoțiile și procesul creativ: ce au vrut să reprezinte în desene, ce culori au folosit și de ce, cum s-au simțit în timpul activității. Cadrul didactic solicită periodic feedback de la părinți despre progresul copiilor și despre impactul activităților de educație plastică. Se organizează întâlniri cu părinții, unde se prezintă lucrările copiilor și se discută despre evoluția lor. În urma acestor întâlniri, cadrul didactic reflectează asupra propriilor activități, stabilește obiective de îmbunătățire, analizează planificarea unei activități, felul în care a gestionat grupa, modul în care a interacționat cu copiii și rezultatele obținute. Pe baza rezultatelor evaluării, cadrele didactice ajustează activitățile educaționale la nevoile individuale ale copiilor, materialele și tehnicile utilizate, nivelul de dificultate al activităților; oferă sprijin individualizat; încurajează copiii să își exploreze propriile idei și interese. Prin evaluarea constantă și prin adaptarea activităților, cadrele didactice creează un mediu propice dezvoltării creative a copiilor, asigurând o educație plastică de calitate. Educația plastică a preșcolarilor este adesea percepută ca o activitate secundară, axată exclusiv pe dezvoltarea abilităților artistice. Însă adevărata valoare a educației plastice constă în impactul său profund asupra dezvoltării cognitive, emoționale și sociale a copilului. Cadrele didactice trebuie să înțeleagă această dimensiune complexă și să o integreze în strategiile lor didactice. Educația plastică stimulează gândirea creativă, abilitățile de rezolvare a problemelor și capacitatea de a face conexiuni. Atunci când un copil realizează un colaj, el trebuie să decidă cum să combine diferite materiale, cum să le aranjeze și cum să creeze o compoziție armonioasă. Acest proces implică luarea de decizii, experimentarea și găsirea de soluții. De exemplu, un copil care încearcă să construiască un castel din materiale reciclabile se confruntă cu provocări legate de stabilitate și echilibru. El trebuie să experimenteze cu diferite metode de asamblare și să găsească soluții pentru a-și atinge scopul. Activitățile de pictură abstractă sau de modelaj îi încurajează pe copii să își exprime ideile și emoțiile în mod nonverbal. Ei învață să gândească în afara tiparelor și să tatoneze noi posibilități. Un copil care pictează un peisaj imaginar, pentru a-și exprima viziunea personală, folosește culori neobișnuite și forme neconvenționale. Arta poate fi un limbaj universal, permițându-le copiilor să exprime emoții – complexe și profunde – pe MODALITĂȚI DE INSTRUIRE A CADRELOR DIDACTICE ÎN ORGANIZAREA EFICIENTĂ A ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE PLASTICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ EDUCAȚIE PLASTICĂ 30 care nu le pot verbaliza. Atunci când creează o lucrare artistică, ei simt un sentiment de realizare și mândrie. Feedbackul pozitiv din partea cadrului didactic și a colegilor le consolidează încrederea în propriile abilități. De exemplu: un copil care realizează un desen – simplu sau complicat – primește laude din partea colegilor și a cadrului didactic, ceea ce îi sporește încrederea în sine și îl motivează să continue să creeze. Educația plastică promovează colaborarea, comunicarea și respectul pentru diversitate. Proiectele de grup, cum ar fi realizarea unei picturi murale sau a unei sculpturi colective, îi învață pe copii să lucreze împreună, să își împărtășească ideile și să își coordoneze eforturile. Discuțiile despre lucrările de artă îi încurajează să își exprime opiniile, să asculte punctele de vedere ale altora și să își dezvolte abilitățile de comunicare. Copiii discută despre semnificația culorilor dintr-un tablou, despre tehnicile folosite și despre emoțiile transmise. În contextul educației preșcolare, instruirea cadrelor didactice pentru organizarea eficientă a activităților de educație plastică joacă un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a copiilor, stimulându-le creativitatea, imaginația și abilitățile motorii fine. Formarea continuă a educatorilor, prin metode și strategii inovative, contribuie nu doar la îmbogățirea experiențelor educaționale ale preșcolarilor, dar și la crearea unui mediu de învățare stimulativ și adaptat nevoilor individuale ale fiecărui copil. În concluzie: O instruire eficientă presupune aprofundarea cunoștințelor în domeniul pedagogiei artistice, dobândirea unor abilități de utilizare a diverselor materiale și a tehnologiilor moderne, dar și dezvoltarea competențelor de gestionare a diferitelor tipuri de activități creative. De asemenea, formarea cadrelor didactice trebuie să integreze nu doar aspecte teoretice, ci și o componentă practică, prin observarea și aplicarea unor metode didactice care să pună accentul pe libertatea de exprimare artistică a copilului. Astfel, instruirea cadrelor didactice în domeniul educației plastice la vârsta preșcolară reprezintă un element fundamental al unui proces educativ de calitate, care contribuie la formarea unor copii echilibrați, creativi și capabili să își exprime ideile și emoțiile prin diverse forme de artă. Investiția în formarea educatorilor este un pas necesar pentru ca educația plastică să devină un instrument esențial în dezvoltarea personalității preșcolarilor. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE: 1. Badea D. Ale educației. Institutul de Ştiinţe. Competenţe şi cunoştinţe – faţa şi reversul abordării lor. Anul LVIII, 2010, 58.3: 33. 2. Christopher D. Ce înseamnă cu adevărat a fi un director de succes: o perspectivă internațională. Conducere și administrare educațională: predare și dezvoltare de programe, 2007, Vol. 19, pp. 13-24. 3. Curriculum pentru educație timpurie. Chișinău: Lyceum, 2019. 128 p. 4. Darling-Hammond L. Formarea puternică a profesorilor: lecții din programele exemplare. John Wiley & Sons, 2012. 5. Duminică S. et al. Proiectarea pas cu pas a activităților de educație plastică la vârsta preșcolară. Chișinău: Print Caro, 2023. 6. Fullan M. Noul sens al schimbării educaționale. Teachers College Press, 2016. 7. Schön D. A. Practicantul reflexiv: Cum gândesc profesioniștii în acțiune. Routledge, 2017. 8. Standarde minime de dotare a instituției de educație timpurie https://mecc.gov.md/sites/default/ files/smdiet_-_08.02.2018.pdf (accesat la data de 14.03.2024) 9. Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani. Chișinău: Lyceum, 2019. 92 p. 10. Votava P. John Dewey: experiență și educație. 2018. 11. Wenger E. Comunități de practică: Învățare, sens și identitate. Cambridge University Press, 1999. MODALITĂȚI DE INSTRUIRE A CADRELOR DIDACTICE ÎN ORGANIZAREA EFICIENTĂ A ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE PLASTICĂ LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ EDUCAȚIE PLASTICĂ