IMPACTUL TEHNOLOGIILOR LA PRELUCRAREA ȘI UTILIZAREA INFORMAȚIEI OPERATIVE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII SPECIALE DE INVESTIGAȚIE

LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 148 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 CZU: 343.132:004 IMPACTUL TEHNOLOGIILOR LA PRELUCRAREA ȘI UTILIZAREA INFORMAȚIEI OPERATIVE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII SPECIALE DE INVESTIGAȚIE* Abstract: Articolul analizează rolul esențial al informației operative în investigarea sub aspectul activității speciale de investigație a infracțiunilor, evidențiind transformările moderne generate de integrarea tehnologiilor informaționale și a metodelor analitice complexe. Se subliniază importanța prelucrării și interpretării datelor obținute prin activitatea specială de investigații, care pot să devină bază probatorie în procesul penal. De asemenea, este discutată necesitatea creșterii statutului juridic al concluziilor bazate pe această informație, precum și provocările generate de globalizarea criminalității și evoluția tehnologiilor informaționale. În perspectivă, se evidențiază potențialul noilor metode de analiză și vizualizare pentru eficientizarea combaterii criminalității în sistemele juridice penale contemporane. Scopul studiului este de a analiza și evidenția importanța utilizării informației operative în activitatea specială de investigații, cu accentul pus pe procesul de colectare, prelucrare, interpretare și integrare a acestei informații în cadrul activității speciale de investigație, pentru a asigura o investigare eficientă a infracțiunilor, precum și prevenirea și combaterea criminalității, inclusiv prin diferite metode, și pentru a sublinia necesitatea creșterii statutului juridic și calității concluziilor derivate din informația operativă. Cuvinte-cheie: informație operativă, activitate specială de investigații, investigarea infracțiunilor, măsuri speciale de investigații, prelucrarea informației, analiză informativ-analitică, resurse informaționale, combaterea criminalității, criminalitate organizată, evidențe operative, tehnologii informatice, date electronice structurate. 1 Conferențiaruniversitar,doctorîndrept,Catedra„Activitatespecialădeinvestigațieșianticorupție”, Academia„ȘtefancelMare”aMAIalRepubliciiMoldova(ROR:https://ror.org/036kvxa54);e-mail:aca- [email protected].md.ORCIDID:0000-0001-5900-0679,e-mail:[email protected] Alexandru CICALA 1 [email protected] * Articolul a fost realizată în cadrul proiectului de cercetare „Măsuri și mijloace speciale moderne pentru prevenirea și combaterea criminalității: realități și perspective de dezvoltare în contextul integrării europene” (cod 25.80012.0807.49SE), finanțat din fonduri alocate de la bugetul de stat. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.17627814 LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică149 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 THE IMPACT OF TECHNOLOGIES ON THE PROCESSING AND USE OF OPERATIVE INFORMATION WITHIN SPECIAL INVESTIGATIVE ACTIVITIES Abstract: The article analyzes the essential role of operative information in criminal investigations under the scope of special investigative activities, highlighting the modern transformations driven by the integration of information technologies and complex analytical methods. It emphasizes the importance of processing and interpreting data obtained through special investigative activities, which become the evidentiary basis in criminal proceedings. The necessity to enhance the legal status of conclusions derived from this information is also discussed, along with the challenges posed by the globalization of crime and the evolution of information technologies. Looking forward, the article points out the potential of new methods of analysis and visualization to improve the efficiency of crime-fighting within contemporary criminal justice systems. The purpose of the study is to analyze and highlight the importance of using operative information in special investigative activities, with a focus on the processes of collecting, processing, interpreting, and integrating this information within special investigations to ensure effective crime investigation, prevention, and combating through various methods, as well as to underline the need to increase the legal status and quality of conclusions derived from operative information. Keywords: operative information, special investigative activity, criminal investigation, special investigative measures, information processing, informational-analytical analysis, informational resources, crime fighting, organized crime, operative records, information technologies, structured electronic data. INTRODUCERE În contextul unei evoluții complexe a criminalității moderne, utilizarea informației operative capătă o importantă strategică majoră în cadrul activității speciale de investigații. Această informație, obținută prin mijloace şi metode specifice, constituie un instrument indispensabil pentru descoperirea şi investigarea infracțiunilor, precum şi pentru elaborarea unor direcții eficiente în politica de combatere a criminalității. Dezvoltarea tehnologiilor şi diversificarea resurselor informaționale au determinat o transformare profundă a modului în care informația operativă este colectată, prelucrată şi utilizată atât în procesul penal. cât şi în afara cestuia. Pe măsură ce criminalitatea organizată devine tot mai sofisticată şi utilizează tehnologii avansate, devine imperativă integrarea în procesul penal a unor metode netradiționale, care includ contracararea informațional-tehnică şi influențarea informațional-psihologică. Această necesitate impune o ridicare a statutului juridic al informației operative, precum şi o reformare a sistemelor judiciare prin utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informatice, a analizelor logico-matematice şi a procesării multimedia. Astfel, evoluția utilizării informației operative în investigații reprezintă o provocare majoră pentru sistemele juridice contemporane, impunând o adaptare continuă la noile realități tehnologice şi criminale, în vederea asigurării unui răspuns eficient şi legitim în vederea combaterii criminalității moderne, la nivel național şi global. METODEȘIMATERIALEUTILIZATE În procesul elaborării studiului ştiințific, au fost folosite materiale doctrinare şi din literatura de specialitate. De asemenea, au fost utilizate mai multe metode de cercetare ştiințifică ale teoriei dreptului: metoda logică, metoda analizei comparative, metoda LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 150 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 analizei juridice, metoda interpretării, analiza sistemică, statistică etc. Totodată, au fost utilizate lucrările savanților autohtoni, precum şi materiale ştiințifice ale doctrinarilor. Listădeabrevieri: Art. – articol; Nr. – număr; CPP – Codul de procedură penală; MSI – măsuri speciale de investigație; ASI – activitatea specială de investigație. DISCUŢIIȘIREZULTATEOBŢINUTE. 1. Evoluția și actualizarea conceptelor informaționale în cadrul activității speciale de investigații La analiza problematicii asigurării informaționale a activității speciale de investigații, se impune evidențierea faptului că intensificarea criminalizării vieții sociale şi emergența unor noi forme şi caracteristici ale criminalității, inclusiv criminalitatea organizată, determină necesitatea reconsiderării şi actualizării formelor organizațional-tactice ale ASI. Dacă se face o incursiune în istoria acestei problematici, până la sfârşitul anilor 1960 literatura de specialitate rusă relevă existența unor forme organizațional-tactice bine definite ale activității speciale de investigații, orientate preponderent spre identificarea persoanelor şi faptelor cu interes operativ, precum şi spre verificarea şi prelucrarea informațiilor operative. Scopul fundamental al acestor activități consta în descoperirea şi suprimarea infracțiunilor, precum şi în localizarea subiecților implicați în activitatea infracțională. Această abordare a fost susținută şi dezvoltată de cercetători precum Grebeliski D. V., Lekar A. G. şi Samoilov V. G.1 În deceniul al şaptelea al secolului XX, Alekseev A. I. şi Sinilov G. K. au avansat ipoteza că subdiviziunile specializate, utilizând mijloace neoficiale sau secrete, denumite în literatura de specialitate „негласные”, desfăşoară şi măsuri practice ce depăşesc cadrul tradițional al formelor organizațional-tactice clasice ale ASI. Această perspectivă a evidențiat necesitatea extinderii rolului operativ şi a diversificării instrumentelor şi metodelor folosite în activitatea de investigații speciale. Lucrarea autorului Ovcinski S. S., publicată în 1982, a reprezentat un punct de cotitură în evoluția teoretică a domeniului, prin argumentarea funcției profilactice a subdiviziunilor specializate, propunând astfel profilaxia ca o formă organizațional-tactică autonomă a ASI. Această contribuție a reorientat activitatea practică şi ştiințifică, oferind un impuls semnificativ dezvoltării direcției preventive în cadrul investigațiilor speciale. Din mijlocul anilor 1980, conceptul de prevenție ca formă distinctă în ASI a devenit dominant, prevalând asupra altor interpretări. Este important de subliniat că această evoluție conceptuală privind prevenția în ASI a fost însoțită de cercetări fundamentale privind automatizarea procesului de asigurare informațională. Primele sisteme automatizate de căutare şi analiză a informațiilor operative au fost dezvoltate pe baza unei orientări socializate explicite, care presupunea studierea aprofundată a ansamblului de factori psiho-sociali ce facilitează formarea intenției 1 Голубовский В.Ю. Теоретические и правовые аспекты информационного обеспечения ОРД. — СПб.: Санкт-Петербургский университет МВДРФ, 2000, https://www.dissercat.com/content/teoriya-i-praktika-informatsionnogo-obespecheniya-operativno-rozysknoi-deyatelnosti-podrazde (vizitat 02.05.2025). LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică151 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 infracționale şi pregătirea infracțiunilor. Extinderea rețelei de centre informaționalanalitice a avut ca scop sporirea influenței directe asupra criminalității în toate manifestările sale, cu o atenție deosebită acordată identificării trăsăturilor specifice ale comportamentului infracțional individual2. În această perioadă, organele de drept au acumulat o vastă experiență practică în desfăşurarea acțiunilor operativ-tactice menite să prevină infracțiunile. Totuşi, această experiență a fost în mare măsură pierdută ulterior, ca urmare a schimbărilor socio-politice majore. În paralel, înăsprirea nivelului de criminalizare a diverselor forme de activitate, apariția noilor caracteristici ale criminalității moderne şi implementarea tehnologiilor informaționale atât de către organele de aplicare a legii, cât şi de către infractori, au determinat o actualizare necesară a conceptului de prevenție în domeniul activității speciale de investigații. Această actualizare vizează, în primul rând, combaterea criminalității organizate, a infracțiunilor în domeniul tehnologiilor informatice bazate pe rețele sociale, criptomonede, precum şi a criminalității transnaționale şi internaționale. La etapa contemporană, forma prevenției în ASI trebuie să fie extinsă substanțial, completată ori reformulată, însă neapărat să includă curmarea activităților infracționale prin implementarea măsurilor speciale de investigații şi a altor acțiunilor speciale de investigații. Experiența internațională în domeniul combaterii criminalității organizate confirmă faptul că succesul este asigurat prin combinarea tehnologiilor avansate de colectare, prelucrare şi analiză a informațiilor operative cu metode noi de valorificare a acesteia, nu doar în cadrul strict al procesului penal. Utilizarea neprocesuală a informației operative presupune desfăşurarea unui spectru larg de măsuri preventive, care vizează atât combaterea generală a infracționalității prin influențarea opiniei publice cu ajutorul mijloacelor mass-media sau implementarea programelor socio-economice destinate decriminalizării anumitor sectoare de activitate, cât şi aplicarea măsurilor preventive directe pentru suprimarea activităților criminale active în anumite regiuni, prin disocierea formațiunilor criminale şi a grupurilor organizate3. Limba română oferă posibilitatea formulării unor definiții clare şi delimitării conceptuale a noțiunilor „profilaxie”, „preîntâmpinare”, „curmare” şi „prevenire” a activității criminale, acestea având un rol esențial în procesele decizionale şi de management. Totuşi, în contextul practicii operative, este recomandabilă unificarea acestor noțiuni în cadrul măsurilor preventive destinate asigurării securității anti-criminale, care sunt implementate prin măsuri speciale de investigații şi acțiuni tactice. Este important de menționat că, în terminologia organelor de aplicare a legii din alte state, aceste concepte sunt adesea consolidate sub o singură noțiune – „prevenția”4. În ansamblu, componenta constitutivă a ASI include atât procesul organizat al desfăşurării măsurilor speciale orientate spre colectarea informațiilor relevante pentru combaterea criminalității, cât şi procesul utilizării eficiente a informației operative în cadrul formelor organizațional-tactice existente şi emergente. Dezvoltarea continuă a metodelor şi tehnologiilor informatice moderne constituie o condiție „sine qua non” pentru 2 Овчинский А.С., Каретников М.К. Проблема подготовки специалистов по применению современных информационных технологий // Известия МЦПО и КНИ МВД РФ. - 2001.-№ 1. 3 Glavan B., Cicala Al. Aspecte conceptuale privind sistemele informaționale utilizate în cadrul activității speciale de investigații. În: Analele Științifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, nr.18, 2023, Chişinău, p.20-32. 4 Захарцев С.И. „Оперативно-розыскные мероприятия”, Санкт-Петербург, 2004, https://www.litres.ru/ book/s-zaharcev/operativno-rozysknye-meropriyatiya-11279565/chitat-onlayn/ (vizitat 14.04.2025). LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 152 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 asigurarea eficacității şi adaptabilității ASI în fața provocărilor generate de criminalitatea contemporană. În cadrul analizelor conceptuale privind natura duală a informației, caracterizată prin funcționalitatea sa instrumentală manifestată în dimensiunile socială, psihologică şi spirituală, precum şi în lumina teoriilor referitoare la formele organizațional-tactice ale activității specializate de investigații atât tradiționale, cât şi prospective, definiția informației operative capătă o semnificație complexă şi multidimensională. Aceasta este definită ca un conținut specific al comunicatelor operative, cum ar fi rapoartele standardizate, enunțurile provenite din surse deschise, datele extrase din baze electronice şi sisteme automatizate, precum şi componente ale cunoştințelor interdisciplinare în domenii precum criminologia, psihologia sau demografia5. Această informație, pe de o parte, este supusă unui proces riguros de interpretare, prelucrare şi analiză, corelat cu obiectivele investigării persoanelor şi faptelor de interes operativ, verificării acestora şi elucidării circumstanțelor aferente, cu scopul descoperirii infracțiunilor, identificării infractorilor şi, pe alocuri, susținerii probatorii în cadrul procesului penal. Pe de altă parte, informația operativă poate fi utilizată direct în scopuri profilactice, de prevenire şi contracarare a acțiunilor infracționale, prin intermediul controlului, influențării şi, în final, gestionării situației criminogene, prin acțiuni atât procesual-penale, cât şi extrajudiciare. Această opinie reflectă două direcții esențiale ale ASI: pe de o parte, activitatea orientată către relevarea, descoperirea infracțiunilor, căutarea infractorilor şi asigurarea suportului investigativ în procesul penal; pe de altă parte, activitatea preventivă, de preîntâmpinare şi neutralizare a acțiunilor infracționale prin măsuri speciale de investigații preventive şi acțiuni tactice. În plus, această concepție permite evidențierea a două faze principale în procesul gestionării informației operative: prima este dedicată colectării, prelucrării şi analizei datelor, a doua fiind axată pe implementarea informației, care presupune atât utilizarea ei în cadrul procedurilor judiciare, cât şi aplicarea în scopuri neprocesuale, ce vizează influențarea şi direcționarea evoluției situației criminogene. O altă explicație avansată constituie baza teoretică pentru elaborarea conceptelor moderne privind resursele şi produsele informaționale, care, printr-un proces complex de selecție şi transformare, generează informația operativă. Relația intrinsecă dintre aceste noțiuni este fundamentală pentru înțelegerea şi dezvoltarea metodelor de gestionare a informației operative. Un exemplu este comunicatul unei persoanei infiltrate într-o formațiune criminală, care furnizează detalii despre locul, timpul şi participanții unui act terorist. Acest tip de comunicat este clar identificabil ca informație operativă, reprezentând semnalul pentru demararea măsurilor de asigurare a securității şi, în unele cazuri, constituie baza pentru acțiuni speciale complexe, precum localizarea şi reținerea făptuitorilor. În paralel, zeci de înregistrări audio rezultate din interceptările comunicațiilor liderilor şi membrilor formațiunilor infracționale constituie resurse informaționale brute, care, după o prelucrare şi analiză detaliată, pot genera informații operative relevante6. 5 Glavan B. Activitatea specială de investigații şi procesul penal: aspecte comune şi delimitări, Ed.: Print-Caro SRL, mun. Chişinău, p.389. ISBN 978-9975-135-63-4 6 Glavan B., Cicala Al. Interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – instrument juridic eficient în combaterea criminalității. Materialele Conferinței ştiințifice cu participare internațională, 7 decembrie 2023, ediția a III-a, Protecția drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii şi securității publice, p. 256-267. LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică153 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 Procesul de transformare a resurselor informaționale în produse informaționale şi, ulterior, în informații operative poate fi comparat cu procesele biologice de alimentație, digestie şi asimilare. Resursele informaționale, similare materiilor prime alimentare, reprezintă depozitele şi sursele din care se extrage materia primă informațională. Produsele informaționale, ca un fel de alimente pregătite, sunt rezultatul prelucrării tehnice şi analitice, iar informația operativă echivalează cu energia rezultată din digestie şi asimilare, fiind elementul esențial care alimentează energia social-psihologică necesară unor decizii şi acțiuni operative. Astfel, informația operativă reprezintă rezultatul interpretării țintite şi sintetice a unei varietăți complexe de date, enunțuri şi mesaje, având un rol activ în mobilizarea energiei sociale şi psihologice ce susține acțiunile investigative. Această perspectivă subliniază faptul că informația nu este un simplu acumulat pasiv de cunoştințe, ci un element dinamic, efemer, care se naşte în interacțiunile energo-informaționale şi dispare în momentul integrării sale în noi cunoştințe, probe sau decizii operative. În contextul actual, procesul de colectare a informației operative se desfăşoară întrun mediu caracterizat de opoziție informațională şi tehnologică intensă din partea organizațiilor criminale, care utilizează metode avansate de protecție a informațiilor, tehnologii de telecomunicații sofisticate, sisteme informatice complexe şi tehnici de dezinformare. Această realitate impune o continuă adaptare şi dezvoltare a mijloacelor şi metodelor de accesare, prelucrare şi utilizare a resurselor informaționale, în vederea obținerii eficiente a informației operative7. Procesul de prelucrare analitică a datelor, incluzând curățarea, decodarea, structurarea şi sistematizarea informațiilor provenite din multiple surse, constituie etapa centrală în formarea produselor informaționale, care sunt esențiale pentru extragerea informației operative. Este important de reținut că această informație poate apărea în mod imprevizibil, prin „noroc operațional”, însă în majoritatea cazurilor ea este rezultatul unui proces complex şi continuu de analiză şi sinteză a volumelor mari de date. Informația operativă, odată generată, are un caracter efemer, manifestându-se ca o „scânteie” sau „epifanie” a gândirii, care determină energia social-psihologică necesară pentru luarea deciziilor şi implementarea acțiunilor operative. Această energie, de regulă neglijată în schemele tradiționale de gestionare a proceselor sociale, este, de fapt, forța motrice ce susține succesul măsurilor speciale de investigație. Astfel, informația operativă reprezintă atât un element dinamic, care se naşte şi dispare rapid, cât şi o resursă esențială în sistemul decizional al ASI, influențând nu doar procesul penal, ci şi acțiunile preventive şi strategice. Aceasta se formează printr-un ciclu continuu de transformări între resursele informaționale, produsele informaționale şi energia social-psihologică, fiind indispensabilă pentru realizarea eficientă a obiectivelor investigațiilor şi pentru combaterea eficientă a criminalității. În literatura de specialitate privind activitățile speciale de investigații, investigațiile şi activitatea informativă, se acordă o atenție deosebită surselor de informare. Totuşi, o sursă devine cu adevărat relevantă doar atunci când de la aceasta provine informația operativă, suficient de rafinată şi interpretată univoc, care serveşte drept ghid pentru acțiunile operative8. 7 Glavan B., Cicala Al. Respectarea drepturilor persoanei la aplicarea tehnicii operative. Tehnica specială. În: Materialele Conferinței ştiințifice naționale cu participare internațională „Protecția drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii şi securității publice”, 5 decembrie 2024, ediția a IV-a, p. 108-120. 8 Овчинский А.С. Информационные технологии оперативно-розыскной профилактики в борьбе с LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 154 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 2. Mediul informațional și tehnologiile moderne în colectarea și prelucrarea informației operative în activitatea specială de investigații Astfel, în contextul actual, ne situăm într-un vast mediu informațional ce include un ocean de cunoştințe, date, enunțuri şi semnale, care provin din diverse resurse. Acest mediu cuprinde baze de date ale întreprinderilor publice şi private, sistemele informaționale ale organelor de drept şi serviciilor specializate, evidențele operative, materialele de control, precum şi resursele umane – experiența şi cunoştințele indivizilor şi colectivelor implicate, inclusiv enunțurile circulante în grupurile şi formațiunile criminale, supuse verificării şi prelucrării. Este adecvat să considerăm aceste „agregate” informaționale nu doar ca surse, ci şi ca resurse informaționale ce necesită o prelucrare aprofundată pentru a extrage informația operativă utilă. În ceea ce priveşte colectarea informației operative, în special prin măsuri speciale de investigații şi acțiuni tactice, ce implică lucrul cu persoanele care colaborează cu organele de drept şi alte contacte umane, această problematică este bine dezvoltată în literatura de specialitate, inclusiv în publicațiile accesibile publicului larg. Totuşi, accentul actual se mută către utilizarea mijloacelor tehnice speciale şi a tehnologiilor informatice moderne pentru obținerea, prelucrarea şi analiza informației operative. Aceste mijloace includ supravegherea şi înregistrarea audio-video, fotografierea şi filmarea, interceptarea comunicațiilor, cercetarea trimiterilor poştale, monitorizarea comunicațiilor telegrafice şi electronice, supravegherea tranzacțiilor financiare, precum şi localizarea prin GPS şi alte tehnologii9. De asemenea, sunt integrate metode tehnice pentru colectarea de date de la furnizorii de servicii de comunicații electronice şi identificarea utilizatorilor sistemelor de comunicații. O resursă importantă pentru colectarea informației operative o reprezintă enunțurile din centrele analitice, redacțiile mass-media, publicațiile periodice şi programele de televiziune şi radio. Prelucrarea computerizată a acestor surse, în special a celor disponibile în format electronic pe Internet, oferă posibilități extinse de extragere a informației relevante. Rețeaua globală Internet, deşi este şi un mediu al activităților criminale şi sursă a unor noi categorii infracționale, reprezintă în acelaşi timp un depozit vast, încă insuficient valorificat, de informație operativă. De asemenea, băncile de date electronice, atât ale sectorului public, cât şi ale celui privat, constituie o sursă esențială pentru activitățile de investigație. Acestea includ bazele de date ale organelor de ocrotire a dreptului, serviciilor fiscale şi vamale, instituțiilor medicale şi financiare, companiilor de transport şi altele. Cu toate acestea, diversitatea sistemelor şi lipsa unei abordări unitare duc la incompatibilități şi dificultăți în integrarea informației. Etapa actuală poate fi considerată una temporară, caracterizată prin absența unui sistem unitar şi standardizat de colectare şi analiză a datelor. Este important de menționat că existența unor sisteme informaționale automatizate, oricât de puternice, nu elimină provocările legate de colectarea şi prelucrarea informației operative. Datele şi enunțurile introduse în astfel de sisteme nu reprezintă în mod automat informație operativă funcțională, ci doar constituie una dintre resursele informaționale ce necesită interpretare şi corelare atentă10. Utilizarea mijloacelor tehnice în culegerea informației operative implică accesul la diverорганизованной преступностью // Россия, XXI век - антитеррор. - М.: ЗАО «Бизон-95СТ», 2000. 9 Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigație. 10 Glavan B., Cicala Al. Activitatea specială de investigații. Sisteme informaționale., Departamentul Editorial LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică155 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 se domenii de circulație şi stocare a datelor, iar activitatea informațional-analitică este intensă nu doar în cadrul structurilor poliției criminale, ci şi în numeroase alte centre informaționale ale instituțiilor publice şi companiilor private. De exemplu, companiile de asigurări pentru riscurile antreprenoriale pot stoca informații relevante despre clienți cu risc crescut. În plus, tehnologiile moderne includ şi activități informatice cosmice şi aerofotografierea, ce pot contribui la relevarea unor elemente importante, precum semnăturile plantelor utilizate pentru fabricarea substanțelor narcotice sau itinerarele de transport al drogurilor şi contrabandei. Astfel, progresul tehnologic permite crearea unor resurse informaționale operative organizate în mod eficient, fără precedent până în prezent. Valoarea acestora se reflectă în dezvoltarea continuă a conceptelor reprezentative privind informația operativă, ca un element distinct de simpla acumulare de date şi enunțuri. Un pas fundamental în optimizarea utilizării acestor resurse constă în ordonarea şi sistematizarea canalelor de recepție a datelor din diverse centre informaționale. Chiar şi cunoaşterea locației şi modului de acces la aceste enunțuri reprezintă un progres esențial în gestionarea resurselor informaționale pentru activitățile speciale de investigații. 3. Prelucrarea datelor și enunțurilor în măsurile speciale de investigații: metode, tehnologii și provocări legale Datele masive şi enunțurile obținute în timpul luptei pentru resurse informaționale trebuie neapărat prelucrate pentru a fi transformate în informație operativă utilă investigațiilor. Prelucrarea reprezintă un proces complex, care implică descifrarea, curățarea, sistematizarea şi analiza informației colectate. În cadrul măsurilor speciale de investigații, cea mai frecventă sursă a datelor sunt interceptările audio, obținute prin monitorizarea convorbirilor telefonice sau prin mijloace tehnice speciale, adesea camuflate. Aceste înregistrări constituie un volum foarte mare de informații, date brute, enunțuri, cunoştințe care trebuie procesate pentru a extrage ceea ce este cu adevărat relevant. Totuşi, calitatea tehnică a acestor înregistrări, fie audio, fie video, poate fi adesea suboptimală, cu zgomote, distorsiuni sau interferențe care fac dificilă interpretarea directă11. Astfel, apare necesitatea unor metode specializate de prelucrare: descifrarea mesajelor, eliminarea zgomotului, restabilirea clarității sunetului sau a imaginii. Aceste procese permit extragerea informației precise din materialele de bază. În practică, când un operator ascultă înregistrări cu mai multe fraze sau cuvinte cheie, acestea pot fi neclare sau greu de identificat pentru urechea umană, mai ales în condiții de zgomot de fond. Tehnologiile informatice moderne vin în ajutor prin transformarea fonogramelor în reprezentări vizuale pe ecranul calculatorului, unde poate fi observată structura înregistrării, inclusiv urmele interferențelor. Folosind programe speciale, se poate curăța imaginea fonogramei de zgomot, astfel încât sunetul rezultat să fie suficient de clar pentru a permite extragerea informației operative12. Mai mult, există situații în care este necesară identificarea vorbitorilor în baza caPoligrafic al Academiei „Ștefan cel Mare”, Chişinău 2021. – 94 p. 11 Glavan B., Cicala Al. Interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – instrument juridic eficient în combaterea criminalității. Materialele Conferinței ştiințifice cu participare internațională, 7 decembrie 2023, ediția a III-a, Protecția drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii şi securității publice, p. 256-267. 12 Мусаев А. Н. Mетодические рекомендации по проведению проверочных закупок наркотических средств сотрудниками оперативных подразделений органов внутренних дел. УНОН МВД России, Академия Управления, ВНИИ МВД России. Disponibil: https://kriminalisty.ru/stati-metodicheskie- LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică 156 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 racteristicilor vocale. Aceasta implică analiza stilului vorbirii, a tonului şi nuanțelor vocii pentru a construi un portret psihologic sau o „amprentă vocală” a persoanei. Tehnologiile moderne permit astfel de identificări şi diagnosticări automate sau semi-automate, valorificând nu doar conținutul enunțurilor, ci şi însuşi sunetul vocilor interceptate. Un alt aspect important îl reprezintă gestionarea înregistrărilor video. Înregistrările pot surprinde evenimente în masă, cum ar fi nunți, înmormântări sau alte reuniuni la care participă persoane cheie din lumea criminală, lideri sau „hoți în lege”. Pentru a valorifica aceste înregistrări, este necesară identificarea persoanelor din imagini, sistematizarea materialelor şi organizarea accesului rapid la anumite evenimente sau momente-cheie. Aceste operațiuni devin posibile doar prin folosirea tehnologiilor informatice moderne, care integrează metode de recunoaştere facială, clasificare şi arhivare multimedia13. Din punct de vedere legal, prelucrarea prealabilă a materialelor obținute prin măsuri speciale de investigație trebuie să respecte anumite principii şi restricții. Aceasta înseamnă că toate operațiunile de prelucrare cum ar fi testarea stării originalelor, crearea copiilor digitale, modificările şi corecturile trebuie să fie realizate într-o manieră care să păstreze integritatea şi autenticitatea informației. Orice schimbare a materialului original, cu excepția copierii digitale fidele, poate afecta valoarea probatorie şi poate fi considerată nelegală14. Deşi modificările în procesul prelucrării implică, prin natura lor, o oarecare deformare a imaginii sau a sunetului, uneori acestea pot îmbunătăți fidelitatea percepției realității. De exemplu, o fotografie prost expusă poate induce o impresie falsă asupra momentului sau condițiilor în care a fost făcută. Ajustarea luminozității şi contrastului poate corecta astfel de erori, aducând imaginea mai aproape de realitate. Totuşi, această corecție introduce o influență subiectivă, ceea ce contravine cerinței de obiectivitate absolută în documentarea probelor. Astfel, prelucrarea materialelor originale trebuie făcută doar pe copii, păstrând neatinse originalele, pentru a garanta posibilitatea verificării oricăror modificări şi asigurarea integrității probelor. În activitatea practică, operatorii folosesc tehnici şi echipamente care permit să „curețe” fonogramele sau imaginile de zgomot şi defecte, ceea ce se aseamănă cu procesul de investigare şi interpretare intelectuală a specialistului, dar realizat cu ajutorul tehnologiei. În prezent, nu există criterii formale clare pentru limita admisibilă a modificărilor în prelucrare, ceea ce face ca decizia să depindă în mare măsură de experiența, intuiția şi etica profesională a specialiştilor. Din acest motiv, rezultatele prelucrării pot fi considerate doar informații orientative, utile pentru ghidarea şi planificarea unor noi măsuri speciale de investigație. Pe lângă prelucrarea audio şi video, o etapă importantă este prelucrarea informației textuale. Folosirea programelor moderne permite structurarea textelor, căutarea informației după cuvinte-cheie, reconstruirea legăturilor între obiectele menționate în documente, rapoarte sau cereri. Această etapă este esențială pentru transformarea resurselor informaționale brute în produse informaționale utilizabile în analizele operative. rekomendacii-metodicheskie rekomendacii-po-provedeniy/ (vizualizat: 24.05.2025). 13 Cicala Al. Conținutul măsurii speciale de investigații „Cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat”. În: Analele Științifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, nr.12, 2020, p.43-55. 14 Codul de procedură penala al Republicii Moldova, art. 164. LEGEA ŞI VIAŢA Publicaţie ştiinţifico-practică163 aprilie-iunie 2025 LAW AND LIFE Scientific-practical publication April-June 2025 GLAVAN B., CICALA Al. Aspecte conceptuale privind sistemele informaționale utilizate în cadrul activității speciale de investigații. În: Analele Științifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, nr.18, 2023, p.20-32, Chişinău. GLAVAN B., CICALA Al. Interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – instrument juridic eficient în combaterea criminalității. Materialele Conferinței ştiințifice cu participare internațională, 7 decembrie 2023, ediția a III-a, Protecția drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii şi securității publice, p. 256-267. GLAVAN B., CICALA Al. Interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – instrument juridic eficient în combaterea criminalității. Materialele Conferinței ştiințifice cu participare internațională, 7 decembrie 2023, ediția a III-a, Protecția drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii şi securității publice, p. 256-267. Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigație. PARENIUC Al., PUNGA A. Valoarea juridică şi căile de utilizare a rezultatelor activității speciale de investigații În: Anale ştiințifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova, Științe juridice, nr. 10/ 2019, p.146-156. ВАГИН О.А., ИСИЧЕНКО А.П., ШАБАНОВ Г.Х. (2006) Оперативно-розыскные мероприятия и использование их результатов: Учебно-практическое пособие, Москва. Вагин О.А., Исиченко А.П., Шабанов Г.Х. (2006) Оперативно-розыскные мероприятия и использование их результатов: Учебно-практическое пособие, Москва. ISBN 5-89795-007-5 ГОЛУБОВСКИЙ В.Ю. Теоретические и правовые аспекты информационного обеспечения ОРД. — СПб.: Санкт-Петербургский университет МВДРФ, 2000. https://www.dissercat.com/content/teoriya-i-praktika-informatsionnogoobespecheniya-operativno-rozysknoi-deyatelnosti-podrazde (vizitat 02.05.2025). ЗАХАРЦЕВ С.И. „Оперативно-розыскные мероприятия”, Санкт-Петербург, 2004, https://www.litres.ru/book/s-zaharcev/operativno-rozysknye-meropriyatiya-11279565/chitat-onlayn/ (vizitat 14.04.2025). МУСАЕВ А. Н. Mетодические рекомендации по проведению проверочных закупок наркотических средств сотрудниками оперативных подразделений органов внутренних дел. УНОН МВД России, Академия Управления, ВНИИ МВД России. Disponibil: https://kriminalisty.ru/stati-metodicheskie-rekomendaciimetodicheskie rekomendacii-po-provedeniy/ (vizualizat: 24.05.2025). ОВЧИНСКИЙ А.С, КАРЕТНИКОВ М.К. Проблема подготовки специалистов по применению современных информационных технологий // Известия МЦПО и КНИ МВД РФ. - 2001.-№ 1. ОВЧИНСКИЙ А.С, МИТРОФАНОВ Е.А., МАКАРЕНКОВ Д.Е. Специальные технические средства и технологии получения оперативной информации из каналов связи и компьютерных сетей // Информатизация правоо хранительных систем. - М.: Академия управления МВД РФ, 2000, https://cyberleninka.ru/article/n/ formirovanie-nauchno-pedagogicheskogo-potentsiala-uchebno-nauchnogo-kompleksa-informatsionnyh-tehnologiy-moskovskogo-universiteta (vizitat 02.04.2025). ОВЧИНСКИЙ А.С. Информационные технологии оперативно-розыскной профилактики в борьбе с организованной преступностью // Россия,XXI век - антитеррор. - М.: ЗАО «Бизон-95СТ», 2000. Оперативно-розыскная деятельность. Краткий курс, https://www.litres.ru/book/ konstantin-pronin/operativno-rozysknaya-deyatelnost-kratkiy-kurs-22107608/ (vizitat 15.05.2025).